Bourreau 2 este un nume de familie ocupațional francez cu o origine istorică sumbră: desemnează un călău sau un torturator, derivat din verbul francez vechi bourrer, care înseamnă „a lovi” sau „a umple cu pânză”. Acest verb provine la rândul său de la substantivul boure, care se referea la „umplutură” sau „material de împachetat”. Numele a apărut probabil în evul mediu, când călăii formau o clasă profesională distinctă, adesea izolată de societatea dominantă din cauza naturii tabu a muncii lor.
Numele de familie este extrem de rar. Potrivit Forebears, există mai puțin de 50 de purtători la nivel mondial, concentrați aproape exclusiv în Franța. Această raritate extremă reflectă probabil stigmatizarea istorică și numărul relativ mic de familii de călăi din Franța preindustrială.
Etimologie și context istoric
Există nume înrudite în alte limbi cu sensuri similare – precum Burrows (sau Bourreau fără numeral) în înregistrări medievale – dar Bourreau 2 se remarcă prin desemnarea sa ocupațională specifică. Cifra „2” poate indica o dezambiguizare în arborii genealogici.