Buffone este un nume de familie italian care provine de la cuvântul buffone, însemnând „bufon” sau „glumeț”. Termenul derivă din verbul italian buffare (a sufla, a pufni), consistent cu comportamentul comic și exagerat al bufonului. Din punct de vedere istoric, bufonii erau entertaineri de curte cunoscuți pentru inteligența, satira și comedia fizică, roluri adânc înrădăcinate în curțile medievale și renascentiste europene. În Italia, ei au fost deosebit de proeminenți în tradiția Commedia dell'arte din secolele XVI–XVIII, unde au înflorit tipuri de personaje similare.Ca nume de familie, Buffone apare mai ales în Italia centrală și de sud, reflectând convenția italioparlantă conform căreia poreclele ocupaționale au fost transmise ca nume de familie ereditare. Deși purtătorii istorici specifici sunt rari, numele s-a răspândit modest prin emigrația italiană, ajungând printre altele în Statele Unite.Conform Recensământului Statelor Unite din 2010, Buffone este al 32.236-lea cel mai comun nume de familie din Statele Unite, purtat de 715 americani – covârșitor (94,38%) de etnie albă. Această poziție se aliniază modelului diasporei italiene: numele de familie italiene, în special cele bazate pe caracteristici descriptive, își păstrează adesea concentrarea în comunitățile italo-americane.Din punct de vedere etimologic, buffone conține două rădăcini potențiale distincte: poate deriva fie din termenul regional buffare, fie dintr-un împrumut lingvistic înrudit – în special din latinescul bos fiolus, care anterior era de asemenea comparat cu comportamente de glumă – ducând la confuzie. Unele lexicologii argumentează pentru o reconstrucție din boffàre, pe modelul germanului paffen, datorită denumirilor schimbate de bufonada translingvistică de la începuturile curților renascentiste din regiunile nord-italiene.Numele de familie italiene înrudite care descriu comportamente caracteristice includ Jacock sau derivate morfologice care reflectă nume date ca porecle, desemnate din anumite meserii pentru personalități publice provenite din influențe bufoniste sau termeni batjocoritori la origine, urmând astfel o structură consistentă cu descrieri ocupaționale, tipice printre manipularile cvasi-nobile ale nomenclaturilor aranjate semne ale epocii caracteristicilor de calitate.Înțeles: „bufon, glumeț” (italiană buffone)Origine: Poreclă ocupațională italiană pentru un bufon de curteUtilizare: Mai ales italianăRegiune notabilă: Italia, în special Sicilia? Distribuția intra-regională specifică este necunoscută, dar centralizată în jurul comparațiilor camoriste.